Dieta este elementul terapeutic primordial, constant întâlnit în toate formele de boală. Aproape o treime din diabeticii tip2 nou descoperiţi pot fi echilibraţi iniţial numai prin dietă. Dieta pacientului diabetic se apropie cât mai mult de dieta oricărui om sănătos, fiind caracterizată de un aport crescut de fructe şi legume şi de evitarea consumului exagerat de sare şi grăsimi animale. O dietă corect stabilită trebuie individualizată în funcţie de greutatea pacientului şi de afecţiunile asociate.
Astfel, se recomandă o dietă normocalorică la normoponderali , hipocalorică la hiperponderali şi hipercalorica la subponderali; glucidele trebuie să reprezinte 55% din aportul caloric, 30% grăsimi, din care 10% mononesaturate (ulei de măsline), 10% polinesaturate (ulei de floarea soarelui, margarină, macrou, sardine, etc), 15% proteine. Astfel, o caracteristică a dietei în diabetul zaharat o reprezintă stabilirea unei cantităţi fixe de glucide, cantitate stabilită de medic, ce oscilează între 120 şi 200 de grame pe zi. Restricţia făcută la glucide se compensează caloric cu alte alimente care nu conţin glucide (albumine, grăsimi, verdeţuri) din care bolnavul poate mânca atât cât să se sature.
Pentru a fi sigur că respectă regimul alimentar, diabeticul este obligat să cântărească zilnic alimentele care conţin glucide. Orice depăşire a prescripţiei medicului la alimentele din această categorie, duce la decompensarea diabetului.
Regimul alimentar în diabet este format din două grupe de alimente, după cum urmează:
A) Alimente care nu conţin glucide şi nu trebuie cântărite zilnic
Carne: vacă, viţel, pasăre, miel, mezeluri (parizer, cremwursti, şuncă),
Peşte: proaspăt sau conservat ( şalău, ştiucă, cod, hering, crap, biban, păstrăv, etc)
Ouă: proaspete
Grăsimi: unt, untdelemn, margarină
Smântână: proaspătă
Nuci, alune: (4-5 bucăţi).
Băuturi: ceai, cafea, apă minerală. De asemenea vin alb, ţuică sau coniac, dar cu moderaţie, abuzul fiind dăunător oricui şi cu atât mai mult diabeticului. Zarzavaturi: roşii, vinete, spanac, ciuperci, ardei gras, varză albă, bame, varză roşie, conopidă, castraveţi, dovlecei, fasole verde, ridichi, andive, ştevie, lobodă, păpădie, untişor, salată verde (800 – 1000 g).
B) Alimente care conţin glucide şi trebuie socotite şi cântărite zilnic pe cântar
Fructe proaspete: fragi, căpşuni, zmeură, agrişe, mure, piersici, mere, cireşe timpurii, caise, vişine, portocale (fără coajă, gutui, prune nu prea dulci (conţin 10% glucide).
Lactate: brânză de vaci, iaurt (conţin 4% glucide) lapte dulce ( 5%glucide)
Făinoase: paste făinoase, cartofi, orez sau griş, toate cântărite fierte (conţin 20% glucide).
Pâine: proaspătă, indiferent de calitate (conţine 50% glucide) – pâinea va fi împărţită pe felii şi mese, cât mai exact; mesele se vor repartiza la ore cât mai precise; (dimineaţă, ora 11, prânz, ora 17 şi seară). Ultima masă sub formă unei mici gustări va fi luată la orele 22.
Pâinea prăjită va fi cântărită înainte de prăjire, deoarece prin deshidratare cresc glucidele; Mămăligă pripită, la fel şi fasolea boabe cântărită fiartă (conţin 12% glucide). Alimentele cu conţinut glucidic permise diabeticului se pot înlocui unele cu altele (în cantităţi echivalente). Astfel: 20 g pâine ( o felie pâine) = 200 ml lapte (o cană) sau 200 g (iaurt, brânză de vaci) = 50 g cartofi (două linguri) = 50 g orez sau griş fiert = 50 g paste făinoase fierte = 100 g fructe permise = 80 g mămăligă pripită = 100 g morcovi=100 g sfeclă roşie= 120g mazăre= 150 g fasole verde. Mai precis putem exemplifica cu o foaie de echivalenţe, frecvent utilizată în stabilirea dietelor în Institutul de Diabet şi boli de nutriţie N . Paulescu
Foaie de echivalenţă Conţinutul în zahăr a 20 g pâine este egal cu zahărul conţinut în cantităţile indicate, din alimentele de mai jos. Deci în loc de 20 g de pâine se poate lua cantitatea indicată în alimentul corespunzător, aşa cum se vede pe lista următoare: 20 g pâine = 15 g făină de grâu 20 g pâine = 15 g făină de porumb 20 g pâine = 86 g mămăligă 20 g pâine = 18 g macaroane 20 g pâine = 65 g macaroane fierte 20 g pâine = 250 g lapte 20 g pâine = 350 g lapte acru sau iaurt 20 g pâine = 60 g cartofi 20 g pâine = 20 g mazăre, fasole, linte uscată boabe 20 g pâine = 70 g mazăre, fasole linte fierte 20 g pâine = 120 g mazăre verde 30 g pâine = 220 g fasole verde 20 g pâine = 140 g mere, pere 10 g pâine = 170 g portocale 20 g pâine = 190 g pepene 20 g pâine = 195 g fragi (de pământ) 20 g pâine = 225 g afine 20 g pâine = 135 g cireşe, vişine 20 g pâine = 130 g prune 20 g pâine = 80 g nuci.
După cum se vede, greutatea pastelor făinoase, a grisului şi a orezului se socoteşte după fierbere.
Alimentele interzise
Diabeticului îi sunt oprite făinurile, biscuiţii, castanele, zahărul, ciocolată, bomboanele, prăjiturile, rahatul, dulceaţa, îngheţata, berea, vinul dulce, mustul, siropurile, lichiorurile, smochinele, stafidele, curmalele, prunele uscate, perele pergamute.
Reguli privitoare la regimul de viaţă: Daţi multă atenţie igienei personale, în special păstraţi cu stricteţe curăţenia pielii şi a gurii. Spălaţi-va pe dinţi după fiecare masă şi trataţi-va eventualele focare dentare. Îngrijiţi-va picioarele, prin spălarea lor zilnică cu apă şi săpun precum şi prin evitare frigului şi a încălţămintei necorespunzătoare.
Evitaţi viaţa zbuciumată, cu încordare nervoasă permanentă care stânjeneşte echilibrarea diabetului. Luaţi masa mereu la aceleaşi ore şi respectaţi orele de somn. Evitaţi viaţă sedentară şi supraalimentaţia care predispun la obezitate. Obezitatea agravează diabetul şi înlesneşte apariţia complicaţiilor vasculare. Pentru o mai bună ardere a glucozei vă este folositoare o activitate musculară, însă fără eforturi intense. De aceea vă recomandăm plimbări, mici excursii, gimnastică şi sporturi uşoare: tenis de masă, ciclism, canotaj, vânătoare, scurte ascensiuni etc.